La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Jideni, făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Oratia (reședința), Țigoiu, Coțatcu, Tăbăcari și Flămânda, având în total 2251 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 69 de elevi, fondată de stat în 1863; și 4 biserici — una în Oratia, datând din 1859, una în Jideni, din 1817, una în Coțatcu din 1843 și una în Țigoiu, înființată la 1857. Satul Pleșești făcea pe atunci parte din comuna Dănulești. În 1925, comuna Jideni făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și avea în componență aceleași sate, cu o populație de 3374 de locuitori.
În 1950, comuna Jideni a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, satul Jideni a fost redenumit Podgoria și a devenit reședința comunei, care și-a luat și ea numele de Podgoria. Patru ani mai târziu, la revenirea la organizarea pe județe, comuna Podgoria a fost transferată la județul Buzău, din care face parte de atunci. Cu această ocazie, satul Tigoiu a fost desființat și inclus în satul Coțatcu, iar comuna a preluat și satul Pleșești de la comuna Dedulești, desființată.
Monumente istorice
Trei obiective din comuna Podgoria sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic „Cetățuia” aflat la 2 km nord-vest de satul Coțatcu și cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.) și o altă așezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.). Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Coțatcu, datând din 1858, și casa Alexandru N. Teodorescu, datând de la începutul secolului al XIX-lea, din satul Pleșești.